Ne continuăm drumul pe malul stâng al Dunării până trecem de fosta mină de cărbune de la Cozla şi ajungem la podul peste pârâul Sirinia. Chiar înainte de pod cotim la stânga şi începem să urcăm spre satul Bigăr. Drumul se prezintă mai bine decât cel dintre Cărbunari şi Moldova Nouă. După mai puţin de o jumătate de oră zărim şi auzim în stânga o cascadă. Oprim şi ne apropiem de ea, admirăm minunea şi o fotografiem. Apele pârâului Sirinia se aruncă cu zgomot asurzitor de la circa 5 m şi formează jos un vârtej înspumat. Nu este înaltă, dar volumul de apă este impresionant.