Prima atestare documentară a satului datează din anul 1717. Mănăstirea ortodoxă Kusić însă, aflată la marginea satului, la ieşire spre Oraviţa, provine din sec. al XV-lea. În partea cealaltă a satului, dar mai aproape de localitatea Pârneaura, se ridică mănăstirea Zlatiţa, care îşi are originile în sec. al XIII-lea. În prezent aproape jumătate din populaţia localităţii este alcătuită din români (circa 350 persoane), iar 35% din locuitori o reprezintă sârbii, după ce multă vreme Zlatiţa a fost o localitate preponderent sârbească.